EGR – dispozitiv de recirculare a gazelor arse
Sistemul EGR (Exhaust Gas Recirculation) are ca scop reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOx) care sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane . Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic.
In urma cercetarilor s-a constatat ca prin introducerea unei cantitati mici de gaze arse in galeria de admisie a motorului se obtine un “efect de racire” a procesului de ardere a combustibilului, respectiv temperatura din camera de ardere va fi sub 1500° C. Reactia dintre azot si oxigen care duce la formarea de oxizi de azot necesita temperaturi mai ridicate . Cantitatea de gaze arse introduse in galeria de admisie este de aprox. 6-15 % din total.
Pentru recircularea gazelor arse din galeria de evacuare in galeria de admisie este creat un canal calibrat intre admisie si evacuare. Circulatia gazelor trebuie insa controlata pentru ca altfel ar avea efectul unui urias vacuum. Controlul se realizeaza prin sistemul EGR care este o supapa controlata de un regulator vacuumatic la modelele vechi sau un sistem electronic la noile modele cu supapa actionata electric sau motor pas cu pas si racitor pentru gazele recirculate. Valva EGR ramane inchisa cat timp motorul este rece si incepe sa lucreze cand motorul este in sarcina si temperatura in camera de ardere este ridicata.
Primul sistem de EGR a fost pus pe un motor in anul 1973, astazi majoritatea motoarelor au sistemul.
Cat timp sistemul EGR functioneaza corect, ar trebui sa nu aiba nici un efect asupra performantelor motorului. Daca sistemul EGR este defect atunci apar probleme de functionalitate ca: pornire greoaie, mers neregulat la relanti, oprire, detonatie in accelerare sau cand motorul e in sarcina. Disfunctionalitatile pot fi de natura mecanica sau electrica.
Motoarele cu distributie variabila VVT (Variable Valve Timing) nu au EGR pentru ca sistemul VVT controleaza supapele de evacuare astfel incat sa asigure acelasi efect ca EGR. Prin modificarea momentului (unghiului) de inchidere a supapei de evacuare in functie de sarcina motorului, o cantitate mai mare sau mai mica de gaze arse poate fi retinuta in cilindru pentru ciclul urmator ducand la reducerea temperaturii din camera de ardere si implicit la diminuarea posibilitatii de formare a oxizilor de azot. Diferenta fata de sistemul EGR este ca sistemul VVT reactioneaza mai rapid si mai precis.
Alte metode de a reduce NOx se refera la cresterea timpului de suprapunere a deschiderii supapelor, redesenarea arhitecturii camerei de ardere, modificarea curbelor de avans la aprindere, convertoare catalitice cu 3 cai.
